Sa descrii frumusetea acestei tari in oricat de multe pagini ai avea la dispozitie este un lucru extrem de greu. Sa reusesti sa transmiti prin scris caldura acestui popor este, cel putin pentru mine, un lucru de-a dreptul imposibil. O sa incerc totusi, cu amendamentul evident ca nu voi putea nici pe departe sa transmit mare lucru dincolo de niste simple cuvinte.
 |
| Buenos Aires |
Sa ajungi in Argentina nu este deloc usor. Dincolo de costuri, exista un drum de 14 ore cu avionul. De la Londra. Pana la Londra mai zbori cel putin trei ore, mai astepti in aeroport inca vreo trei si ajungi la vreo 20 in total. Asa se face ca aterizezi la Buenos Aires mai mult mort decat viu. Primul pas, odata dat jos din avion, recuperarea bagajelor. Daca bagajul vine deteriorat, iar tu zbori cu British Airways, ia-ti adio de la orice reclamatie ai vrea sa depui. Nu ai unde. Sau ai, dar nimeni nu stie unde este biroul companiei britanice. Sau, poate stie toata lumea. dar avand in vedere ca acum ceva vreme englezii au poftit (si au si obtinut) la niste teritorii argentiniene, mai bine nu intrebi ca sa nu te enervezi.
 |
| Buenos Aires - Avenida 9 de Julio |
Pasul numarul doi, transformarea banilor (euro sau dolari) in moneda argentiniana. Daca esti fraier si te arunci la prima casa de schimb care iti iese in fata, in aeroport, sigur ai de pierdut. Daca ne asculti pe noi si schimbi la Banco de la Nacion, aflata tot in aeroport, vei obtine cel mai bun schimb.
 |
| Vedere din balconul camerei - Hotel Pestana Buenos Aires |
Argentina incepe cu pasul numarul 3 si anume drumul cu taxiul de la aeroport la hotel. Am mers cu mai multi taximetristi si, in general, au acelasi stil: masina ruleaza cu 100 km/h, de cele mai multe ori intre banda doi si trei, taximetristul tine o mana pe volan, una pe scaunul de langa, iar capul este intors spre ocupantii locurilor din spate. E suficient sa intrebi ceva. Orice. Pe langa raspunsul pe care il astepti, vei primi, gratuit, si povestea vietii taximetristului cu pricina. Pentru ca vorbim de Argentina, povestea e plina de suspans, de rasturnari de situatii, de finaluri neasteptate. Exact ca un tango. Asa aflii ca Oscar, taximetristul, e in pragul divortului desi e singurul care isi intretine sotia si cei doi copii. E cam gelos de fel, de asta are si probleme. A cheltuit o avere cu sotia intr-un concediu la malul Atlanticului numai ca sa se impace. Se pare, insa, ca degeaba. In sfarsit, ramane sa se lamureasca amandoi la o cana de Mate, saptamana viitoare.
 |
| Buenos Aires |
Hotelul nostru, Pestana Buenos Aires (4 stele) e situat pe cel mai larg bulevard din lume, asa cum sustin argentinienii, Avenida 9 de Julio .Am incercat sa numar cate benzi are, dar matematica mi-a produs multe neplaceri in viata, asa ca o data mi-au iesit 21, iar alta data vreo16. Deci, nu stiu cate benzi are. Urmand zicala romaneasca, "deh, se mai uita si la om", receptionistii ne-au upgradat camera din start si asa ne-am trezit intr-un Executive de toata frumusetea, la etajul 12.
 |
| Buenos Aires |
Dupa miliarde de ore de zbor, primul lucru la care te gandesti in mod normal este sa dormi. Pe noi ne-a luat valul insa si am inceput sa exploram prin jur. Prima oprire, la restaurant unde, evident, ne-am delectat cu o vita argentiniana, diferita ca si gust de cea portugheza si fara nicio legatura cu cea romaneasca. Dupa masa, valul care ne-a luat ne-a si parasit, astfel incat cu greu am reusit sa mai ajungem la hotel pentru mult visatul somn.
 |
| Buenos Aires |
A doua zi am reluat drumurile prin oras, ocazie cu care ma constatat ca, in ciuda a ceea ce ne imaginam noi despre locuitorii acestei tari, pielea noastra este cu o nuanta mai inchisa decat a lor. In plus, daca pleci de la ideea ca America de Sud este o destinatie ieftina, s-ar putea sa te inseli. In Argentina nu este cu siguranta ieftin, iar nivelul de trai este mult peste cel al Romaniei.
 |
| Recoleta - Buenos Aires |
 |
| Cimitirul Recoleta - Buenos Aires |
Pentru ca era destul de aproape de hotel, prima vizita am facut-o in cartierul Recoleta pentru a vedea mormantul Madonnei sau Evita Peron cum este cunoscuta in Argentina. Antonio Banderas cred ca n-a avut loc aici, oricum nu i-am gasit locul de veci. Cimitirul este, chiar si pentru noi care n-avem nicio legatura cu domeniul, un monument arhitectural de o dementa rara. Daca ar fi in Romania, sunt convins ca multe familii si-ar gasi adapostul in cavourile cu doua-trei camere, decomandat, P+1. Presupun ca visul oricarui arhitect este sa fie inmormantat aici sau macar sa proiecteze un cavou in Recoleta.
 |
| Florida Street - Buenos Aires |
Strada pe care se intampla aproape totul in Buenos Aires se numeste Florida. Zeci de magazine, mii de oameni, tot felul de artisti, dansatori de tango, restuarante, vanzatori ambulanti. Strada are o lungime de aproximativ 1 km, iar strabaterea ei de la un capat la altul, in mijlocul zilei, dureaza, daca te grabesti, cel putin 30 de minute. Seara situatia se mai amelioreaza, Florida ramanand mai mult la cheremul turistilor.
 |
| La Boca - Buenos Aires |
 |
| La Boca - Buenos Aires |
Daca vrei sa vezi cum arata Buenos Aires atunci cand primii colonialisti, in buna parte italieni, s-au dat jos din barci pe aici, atunci iei un taxi si mergi in La Boca, cartierul rau famat al orasului. Cum treci de La Bombonera, celebrul stadion al echipei locale, taxiul te lasa pe singura strada sigura si foarte bine pazita de politie, El Caminito. Experienta este fantistica nu numai prin prisma faptului a ceea ce vezi, zeci de case colorate in fel si chip, si a ceea ce auzi, trupe adevarate de tango, instrumentisti si dansatori, care se desfasoara la fiecare restaurant de pe strada.
Buenos Aires este un oras complet cu cartiere foarte bogate, cu cartiere sarace, cu zgarie nori din sticla, cu case vechi de la inceputul vremurilor, cu multa verdeata, cu mult beton, cu oameni foarte bogati, cu cersetori. Ceea ce impresioneaza peste toate acestea, chiar daca am mai spus-o, o repet, este bunatatea oamenilor, dispusi oricand sa vorbeasca cu tine, sa te ajute, sa te lamureasca, sa-ti multumeasca pentru ca le vizitezi tara. O fi de la Mate, bautura aia ciudata cu care stau toti in mana de dimineata pana seara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu