joi, 18 aprilie 2013

Panama (Part. II) - Aprilie 2013

La numai o ora de zbor din Costa Rica, gasim statul Panama, cu capitala cu acelasi nume, un oras absolut dement din foarte multe puncte de vedere. Mai intai, drumul de la aeroport catre oras se desfasoara, o buna bucata de vreme, intr-un peisaj plat, cu mai nimic in stanga si mai nimic in dreapta. 
Panama City
La un moment dat si total pe neasteptate apar sute de zgarie-nori, senzatia fiind ca e posibil sa fii gresit tara de destinatie. Nu stiu care a fost primul care a zis: "Hai sa fac un bloc de 30 de etaje, ca parca ar da bine aici!", dar e clar ca a avut foarte multi adepti. Cu ochii tinta in sus nu realizezi cand ai devenit parte componenta a unui trafic infernal, cu treizeci de mii de claxoane din toate partile, cu frane bruste, dar fara semne obscene sau injuraturi. 
Panama City
Taximetristul ne-a lasat la Victoria Hotel&Suites Panama, o cladire modesta cu numai 9 etaje. La receptie am fost intampinati de o doamna care, probabil, recent, suferise o operatie de extirpare a unei mari bucati din creier. Mai intai ne-a dat niste chei (cartele) cu care nu am reusit sa deschidem usa. Noroc cu doamnele de serviciu aflate intamplator pe etaj care ne-au facilitat accesul in camera. Intorsi la receptionista am rugat-o sa ne zica cam ce tururi am putea face pe acolo. Fiind in convalescenta, doamna nu ne-a putut indica nimic, desi, cum aveam sa aflam mai tarziu, alaturi era o camera plina de pliante si brosuri, iar langa receptie se afla sediul unei agentii de turism agreate de hotel. Am rugat-o sa ne dea macar o harta a orasului, ceea ce a reusit in final, dar fara sa ne poata spune pe ce strada se afla hotelul si in ce directie s-o luam. 
Panama City
La iesirea din hotel insa, se aflau in permanenta niste domni, destul de dubiosi din punctul meu de vedere, chiar daca se aratau prietenosi si binevoitori. Fiind din Europa de Est, nu am incredere in nimeni care se arata brusc amabil cu mine si traiesc cu impresia permanenta ca, intr-un fel sau altul, ma va face sa regret ca l-am cunoscut. Numai ca domnii de la intrare erau binevoitori din fire si chiar angajati ai hotelului, oferind servicii de taxi sau alte excursii. Ne-au explicat cum sta treaba prin oras, unde sa mergem sa mancam, unde sa mergem sa cumparam suveniruri si cam ce excursii avem de facut. Pentru ca in capul nostru era ceva varza in ceea ce priveste tururile, domnul Ovirne, de origine columbian, ne-a facut putina ordine si ne-a indicat sa mergem a doua zi la celebrul canal si in continuare pe o insula privata din Caraibe. Pentru ca Adelina a dobandit temeinice cunostinte de limba spaniola prin metode pe care nu le putem dezvalui, practic l-a aburit pe domnul columbian sa ne duca in cam toate locurile de interes din Panama City, dar sa nu platim decat benzina si drumul pana la insula. Am batut palma pe o suma si un traseu si a ramas ca ne vedem dimineata.
Panama City
Ovirne s-a prezentat mai devreme decat stabilisem cu o lada frigorifica intr-o mana si cu un cort pliat in mana cealalta. Ne-a explicat ca pe insula e frumos, dar e pustiu si mai bine ne cumparam de-ale gurii dinainte ca sa nu suferim de foame si sete. 
Casco Viejo
Casco Viejo















Primul drum l-am facut in orasul vechi, care asa si arata foarte vechi si ponosit si, din cate am inteles, cam periculos. Ovirne ne-a explicat ca e in plina renovare si si-a cerut scuze pentru felul in care arata acum. In orasul vechi, Casco Viejo, cum i se spune, exista o catedrala in care preotii obisnuiau sa se ascunda de pirati si chiar sa fuga cu ajutorul unor coridoare subterane. Din pacate, si catedrala era in renovare, asa ca ne-am indreptat catre canal.  
Canalul Panama
Dupa cum multa lume stie, Canalul Panama face legatura intre cele doua oceane, Pacific si Atlantic, ceea ce ar fi frumos daca n-ar fi si inexact. Canalul Panama face legatura dintre Pacific si Marea Caraibelor care se varsa, intr-adevar, in Atlantic. Am facut aceasta precizare inutila mai mult pentru a ma da mare ca am fost pe acolo. Constructia e una impresionanta cu adevarat, iar trecerea navelor dintr-o parte in alta se face printr-o serie de ecluze umplute, insa, cu apa dulce, deoarece apa sarata nu ridica navele la nivelul dorit. Sau asa ceva, nu mai tin bine minte explicatia. Si aceasta precizare intra in categoria primei.
La Huerta Island
Fiind turisti cu experienta, n-am pierdut timpul prea mult la canal si, spre surprinderea lui Ovirne, dupa 30 de minute eram, deja, in drum spre insula caraibiana, numita La Huerta. De pe continent se ajunge in numai 10 minute la insula cu o mica barca cu motor, stabilesti ora de intoarcere cu nenea barcagiul, iar plata se face la sfarsit. In afara de noi trei, pe insula se mai afla un cuplu, in rest liniste si pace. 
La Huerta Island
 Ovirne s-a apucat sa monteze cortul, ne-a pus proviziile cumparate anterior la rece, in lada frigorifica plina cu gheata si a disparut din raza noastra vizuala. Soare, plaja, apa limpede si frumoasa, mai niste fructe, mai o baie, mai un suc si tot asa. La un moment dat, insa, dinspre copacii de pe insula au inceput sa se auda niste sunete animalice, destul de aproape si destul de infioratoare. Ne-am gandit ca l-au prins si-l mananca pe Ovirne sau ca el insusi face asa de la caldura, dupa aia am zis ca sunt caini si mai bine stam in apa ca poate nu inoata asa repede. Dupa cum ni s-a explicat ulterior, insula detinea o colonie de maimute urlatoare, de unde si zgomotele de rigoare. Nu le-am vazut, dar le-am auzit foarte des si deja incepusera sa ne plictiseasca. 
La Huerta Island
La Huerta Island

In drumul spre casa, am mai facut un mic ocol catre Amador Causeway, adica un drum construit sa uneasca patru insule din apropierea tarmului, Naos, Culebra, Perico si Flamenco. Locul este de vizitat noaptea sau seara (este mult prea cald in timpul zilei), iar insulele sunt pline de restaurante si free-shop-uri. 





Intorsi la hotel, a venit si momentul platii. Stabilisem deja o suma pentru insula, dar nu stiam cat ne costa si restul. Ovirne a zis sa-i dam in plus, cat credem noi ca face. I-am intins banii, a facut ochii mari si mi-a dat jumatate inapoi. Stiam eu ca sunt baieti buni columbienii.
Ovirne & Adelina
Panama City este renumit pentru shopping. N-am inteles, insa, de unde vine renumele asta pentru ca preturile sunt asemanatoare cu cele din multe alte tari. Poate datorita numarului mare de mall-uri sau free-shop-uri. Intr-un acces de prostie, am decis ca in ultima zi sa ne mai linistim si sa facem o plimbare pana la Albrook Mall, cel mai renumit din Panama City. Plictiseala ne-a luat dupa primele doua magazine si ne-am dat seama ca o sa ne coste mai mult drumul decat cumparaturile. Este a doua oara cand facem asa, preferend sa mergem intr-un mall stupid in loc sa vizitam alte insule sau locuri si ne-am jurat ca e si ultima oara.
Panama
Panama
Panama este un loc al contrastelor, ca sa folosesc un cliseu cretin. In afara de capitala, din ce am putut vedea in restul tarii, viata nu e deloc usoara. Oricum, ramane un loc de vazut pentru ca ceea ce am acoperit noi reprezinta mult prea putin din cat are de oferit aceasta tara.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu